Cateodata, drumurile vietii te duc si in colturi ale lumii pe care nu le-ai trecut in lista ta de destinatii turistice. Un exemplu pentru mine in aceasta primavara a fost Dortmund, al 8-lea oras ca marime din Germania, cu o populatie de aproximativ 500.000 de locuitori (deci cam un sfert din populatia Bucurestiului si foarte aproape de populatia Sectorului 3, de fapt). Ca si in cazul altor mari orase europene, centrul de interes este concentrat in jurul garii, unde vei gasi numeroase spatii de cazare, restaurante si bineinteles, celebrele berarii germane.
Prin urmare, aici am petrecut si eu cele 24 de ore, iar primul impact la contactul cu gara a fost faptul ca era in plina modernizare (se pare ca atat tunelurile subterane cat si rampele de acces urmeaza sa fie adaptate pentru persoanele cu dizabilitati, dar va fi de asemenea extinsa si reteaua de cai ferata cu cel putin 5 linii).
Chiar stateam si ma gandeam cand am auzit ultima oara de conceptul de “modernizare al unei gari” in Romania. Cred ca se intampla undeva in 2009 odata cu finalizarea modernizarii cu termopane si oglinzi a garii Constanta.
Chiar peste drum de gara te intampina Muzeul Fotbalului German pentru ca, asa cum stim, nemtii sunt extem de priceputi la fotbal (de 3 ori campioana europeana si de 4 ori campioana mondiala – ultima oara in 2014).
Muzeul ofera o experienta completa, de la date statistice la inregistrari ale meciurilor, galerie de trofee, teatru 3D, si imersive shows. Daca esti iubitor al fotbalului, aici este locul in care vei pierde efectiv notiunea timpului. Un aspect mai putin prietenos este insa lipsa subtitrarilor in limba engleza, toate materialele video fiind disponibile doar in limba germana.
La doar cativa metri se afla Biblioteca Municipala, cu o arhitectura ce iti va fura cu siguranta ochii alaturi de cladirile de birouri chiar de langa aceasta. Departandu-ne un pic de gara, vei zari 2 biserici, una evanghelica, de dimensiuni mai reduse si una catolica, cu adevarat impunatoare.
Chiar in spatele celor 2 catedrale, se afla cateva terase, restaurante cu specific diversificat, de la bucatarie turceasca la cea vietnameza, dar si spatii de shopping cu branduri renumite. Se pare ca Dortmund reprezinta un mic Milano al Germaniei, tocmai datorita magazinelor de moda prezente aici.
Una peste alta, motivul pentru care putinul timp petrecut acolo mi-a lasat o impresie frumoasa este relaxarea pe care am citit-o in ochii trecatorilor. Si asta pentru ca acea zona era una unde lumea venea sa se relaxeze, sa isi rezolve anumite treburi, sa ia masa sau pur si simplu sa cheltuie niste bani la shopping.
Ok, suna foarte asemanator cu ceea ce se intampla in mall-urile Bucurestene. Dar tocmai aici vine marea diferenta, ca in Dortmund, acest spatiu era in aer liber, inconjurat de sunetul pasarilor reale (nu boxele din Park Lake), unde la fiecare ora fixa, clopotele bateau creand acea atmosfera calda a sarbatorilor de iarna. Si asta a fost momentul in care mi-am dat seama ca astfel de spatii lipsesc cu desavarsire in Bucuresti, parcurile sunt tot mai neincapatoare iar pietele sunt doar pentru legume-fructe si ocazional, proteste.
Iar asta contribuie din plin la gradul de stres pe care cei care muncim aici il acumulam zilnic, iar mall-urile nu fac decat sa ne creeze o imagine fake a libertatii, in timp ce suntem de fapt sufocati tot intre pereti de sticla.
Orase precum Brasov, Cluj, Timisoara sau Oradea stau mai bine la acest capitol, si asta in mare parte pentru ca au fost amenajate aceste tipuri de piete si alei pietonale, in care oamenii sa mai respire un pic in fuga lor intre tramvaie, metrouri si locuri de parcare.
Asadar, daca cumva veti ajunge in Dortmund, fiti increzatori, pentru ca veti fi placut surprinsi.
