Era iunie 2016 când ieșeam de la birou și mă îndreptam obosit și cu capul în pământ către stația de metrou Pipera. La un moment dat, o mână îmi întinde broșură pe care scria ceva de genul Nicușor Dan primar. Am luat foaia și am zis zâmbind: Oricum eu pe ăsta îl votez. În acel moment, observ că mâna rămâne întinsă în semn de salut și aud o voce spunând: Vă mulțumesc frumos! Ridic privirea și era chiar candidatul – Nicușor Dan. Erau primele alegeri la care puteam vota cu buletinul de București și eram destul de entuziasmat și informat în acest sens. Nu a fost să fie atunci pentru Nicușor, însă iată că 9 ani mai târziu (și 2 mandate câștigate între timp la primăria București), Nicușor Dan a devenit cel de-al 5-lea președinte al României de dupa ’89.
Sau al 6-lea dacă îl luam în considerare și pe Ilie Bolojan, cel ce a asigurat interimatul până acum.
Așadar se termină (sper) o perioadă foarte tumultoasă în istoria recentă a României, o perioadă care m-a consumat psihic foarte mult și de al cărei deznodământ mi-a fost foarte frică.
Din fericire s-a terminat bine și s-a terminat așa cum am sperat. Cred cu tărie că Nicușor va aduce cu totul și cu totul alt suflu politicii și societății românești. Îmi doresc să cred ca peste 5 ani România nu va mai fii atât de divizată și încrâncenată cum este azi, în mare parte datorită aroganței și nepăsării lui Klaus Iohannis, un om care a dispărut din politică exact cum a apărut. Dar care a lăsat în urmă acest om este o scârbă greu de șters de pe fața multor români care au ajuns apoi să își pună ultimele speranțe în brațele unui șarlatan și mai apoi în marioneta lui care în primul tur a reușit un rezultat modest pe cont propriu.
Și numărul oamenilor din această categorie mi se pare totuși îngrijorător de mare. Mi se pare incredibil cum totuși 5 milioane de oameni au votat cu un candidat cu niște valori îndoielnice, cu un trecut dubios, cu legături dubioase în prezent, cu probleme de comportament și idei periculoase pentru viitorul nostru ca societate. Nici comportamentul său înainte de turul 2 nu a fost unul demn de acele 5 milioane de voturi: s-a eschivat cât a putut de mult, mai ales după ce Nicușor l-a tăvălit efectiv în singura dezbatere pe care cei doi au avut-o la EuroNews. Tot felul de vizite dubioase, absențe de la alte dezbateri, ieșiri nervoase în fața reporterilor etc.
De cealaltă parte, Nicușor Dan mi se pare că a avut o campanie impecabilă, în care a arătat ce înseamnă bunul simț și decența. Am urmărit cu emoție materialele cu el despre viața de familie și relațiile pe care le are cu cei din jurul său. Și aș vrea să mai spun un lucru pentru care probabil voi fi criticat însă mi-o asum. Diferența uriașă între el si predecesorul său este că Nicușor știe ce înseamnă să fii părinte: să te sacrifici, să te pui pe planul secund, să tragi pentru interesul comun (al familiei).
Sunt convins că următorii 5 ani vor arată diferit față de ultimii 5. Sper eu că în bine, însă cu siguranță până la acel bine va mai fi un pic de tras. Dar avem speranță. Și mai sper că societatea românească va lăsa acest război intern și va începe să pună umărul la reconstrucția României.
