Home 2.0 – Cum ne-am mutat din București în Tunari

razvancalin · mai 6, 2023 at 9:34 pm

Mă simțeam dator cu acest articol și cumva am așteptat să treacă suficient timp pentru a nu fi condus de entuziasmul de început.

Acum 2 ani și jumătate am luat poate cea mai curajoasă decizie din viață mea: aceea de a mă (ne) muta la casă. Spun curajoasă pentru că aveam să renunțăm la “luxul” de a trăi în inima orașului și de a avea cam orice la îndemână. Cel puțin așa credeam atunci. Fiind în mijlocul pandemiei, ne-am dat seama că cele 2 camere au ajuns să fie prea mici pentru 2 corporatiști așa că am început să prospectăm piața imobiliară. Astfel am demarat proiectul Home 2.0 – #casaKLN. După câteva săptămâni în care am vizionat o serie de apartamente și complexuri rezidențiale, am ajuns la concluzia că ar fi o variantă mai rentabilă să achiziționăm la aceeași bani un imobil cu o suprafață dublă, terasă și grădina. Dar asta avea să ne scoată din București. Decizia nu a fost chiar atât de greu de luat în primul rând datorită analizei stilului de viață, combinat cu perioada de restricții dar și cu perspectiva modului de lucru hibrid, dacă nu chiar fully remote. Dar să le luăm pe rând:

Zona spre care am mers încă de la început a fost cea de nord, bazându-mă pe următoarele aspecte: infrastructură, puncte de interes, accesibilitate și perspective de dezvoltare. Zona de nord a Bucureștiului a fost dintotdeauna râvnită și asta, cred eu, în primul rând datorită celor 2 aeroporturi care deservesc capitala. Apoi zona de birouri în care ne-am învârtit în ultimii 10-15 ani se află tot aici și mă refer la toată zona Piață Romană – Pipera. Tot aici se află cel mai mare centru comercial din București – Băneasa Shopping City (Mall, Magazine de Bricolaj, Ikea etc.). Infrastructură rutieră a fost mereu mai în prim-plan decât restul zonelor, chiar dacă suntem cu mult în urmă la nivel național.

Localitatea spre care ne-am îndreptat în primul rând datorită bugetului a fost Tunari. Voluntariul era mai aproape, fiind lipit de București, însă cu prețuri aproape duble. Așadar, la 10km de stația de metrou Pipera se află micuța comună Tunari, o comună în plină dezvoltare și care acționează că un magnet pentru Bucureștenii în căutare de locuințe în zonele limitrofe. Deși am menționat “micuța” în realitate se pare că este deja “acasă” pentru cel puțin 20.000 de locuitori, deși oficial sunt mai puțin de 10.000 declarați și cu buletinele schimbate. Un criteriu foarte important pentru noi a fost și infrastructura de transport public. Tunariul beneficiază de liniile de transport STV cu acces direct către stațiile de metrou Pipera și Aurel Vlaicu. Autobuzele circulă din 15 în 15 minute la orele de vârf iar cu ajutorul aplicațiilor InfoSTB și mai nou și Google Maps poți vedea în timp real când va sosi următoarea mășină.

Odată aleasă localitatea, am început căutările bazându-ne pe niște criterii la care am ținut destul de mult: cartier nou (nu casă nouă între alte case vechi), casă independentă (nu duplex), racordată la utilități adică apă curentă, canalizare (nu puț și fosă septică), gaz și electricitate, stradă publică (asfaltată). După mai multe vizionari, am realizat că opțiunile erau destul de limitate așa că am găsit un proiect capabil să bifeze toate punctele de mai sus, cu excepția ultimului punct – strada nu era donată primăriei astfel încât fie ne mobilizam toți vecinii să o donăm, fie ne gospodăream cu asfaltare sau betonare în regim propriu. Vestea bună pe care am aflat-o este că indiferent de statutul străzii, firma de salubritate este obligată prin contract să intre și să deszăpezească.

Proiectul ales ne-a captat atenția datorită opțiunii de personalizare a interioarelor atât din punct de vedere al compartimentării camerelor, cât și al poziționării geamurilor, aleilor interioare și a locurilor de parcare și bineînțeles, al finisajelor. Practic din totalul celor 34 de case existente până în momentul de față, nici una nu seamănă cu cealaltă la interior, ci doar la exterior unde a fost păstrat uniform aspectul cu design mediteranean.

Interacțiunea cu dezvoltatorul a fost una ok per total, deși ca în orice relație de business apar nemulțumiri în special de ordin financiar pentru că aici intervine prima lecție pe care am învățat-o în acest proces și anume: este greu, dacă nu chiar imposibil, să cumperi o casă “la cheie” în adevăratul sens al cuvântului, direct de la dezvoltator. Întotdeauna anunțurile, prezentările și discuțiile preliminare au scopul de a te “agăța” ulterior descoperind pe propria piele că unele lucruri nu se vor livra în formă prezentată sau se vor livra dar suplimentând bugetul. Dar overall, din toate discuțiile avute și cu alte persoane implicate în același proces, cumva am fost puțin mai norocoși, neajunsurile fiind oarecum minore și ne putem declara mulțumiți de produsul livrat chiar dacă el nu a fost livrat 100% că în prezentarea inițială. De aici vine și primul sfat: Asigurați-va că toate detaliile importante pentru voi sunt discutate și documentate sub semnătură.

Opțiunea de personalizare a locuinței a fost pe cât de avantajoasă, pe atât de epuizanta în condițiile în care a necesitat drumuri către șantier de câteva ori pe săptămână, de cele mai multe ori în timpul programului de muncă (slavă cerului pentru munca remote și pentru hotspot-ul mobil). Chiar dacă nu am expertiza unui om din domeniul construcțiilor, pot spune că este mult mai liniștitor să vezi cu ochii tăi că fundația este săpată la adâncime de minim 1 m, că pereții au în compoziție cărămida porotherm promisă iar densitatea și grosimea izolației exterioare este cea stabilită de la început. Un aspect de care nu poți fii 100% mulțumit este mâna de lucru, pe care trebuie să stai cu gura tu, sau inginerul de șantier și care, din păcate, nu poate fii aleasă pe sprânceană din cauza lipsei acute de muncitori, cei mai pricepuți slujind șantiere din Germania, Franța sau Marea Britanie. Așa că al 2-lea sfat este: Stați cât mai mult pe șantier!

Personalizarea interioarelor pot spune că a fost cel mai mare avantaj oferit de acest dezvoltator pentru că am luat niște decizii care ne-au adus un plus de confort. Și aici mă refer la compartimentarea camerelor, poziționarea geamurilor – un aspect la care am ținut foarte mult a fost prezența a cât mai multe geamuri în special pe partea de sud pentru a avea lumina toată ziua, nu doar la răsărit (est), apus (vest) sau deloc (nord). Sfatul 3: Fiți atenți la poziționarea geamurilor. Suplimentați numărul lor, dacă aveți ocazia. Nimic nu se compară cu o casă scăldată în lumina naturală.

Un alt plus a fost suplimentarea numărului de prize, care în 2023 ar trebui să fie un must mai ales pentru un technology freak ca mine. La fel de importante sunt și alegerea locației lor dar și al corpurilor de iluminat. Bucătăria este locul unde, dacă ești atent de la bun început cu prizele, îți vei mulțumi mai târziu pentru eficiența de care poți da dovadă în ale gătitului. Sfatul 4: Proiectați de la început bucătăria cu suficiente prize, chiar dacă nu veți achiziționa toate electrocasnicele încă de la început. Sfat bonus: nu proiectați prizele exact în spatele electrocasnicelor ci la câțiva centimetri în lateral pentru a facilita conectarea / deconectarea lor.

Grădina și terasa reprezintă o extra cameră căreia ar fi bine să îi acorzi suficientă atenție încă de la început. De la dimensiunea ei și până la poziționarea față de soare și nu în ultimul rând să încerci să faci de la început un plan de organizare a grădinii și/sau a terasei. În felul acesta vei putea să începi să “populezi” acest spațiu fără să fii nevoit sa faci prea multe ajustări pe parcurs. Sfatul 5: Acordă suficientă atenție grădinii încă de la început. Este motivul principal pentru care oamenii aleg să se mute la casă.

După 1 an și jumătate de când locuim efectiv aici, pot spune cu mâna pe inimă că a fost o decizie bună. Zona este în continuare în plină dezvoltare, apar tot mai multe restaurante, supermarket-uri, grădinițe, benzinării și săli de fitness. Până și edilii s-au mobilizat surprinzător și au extins și modernizat întreagă rețea de apă și canalizare a comunei. Chiar și șoseaua principală ce leagă Otopeni de Tunari a beneficiat de o upgradare cu sistem de colectare a apelor pluviale, benzi și trotuare lărgite și luminate. Să nu uităm că în urmă cu 5 ani aici era un mare câmp. Pădurea este la 10 minute de mers pe jos, autobuzele către și dinspre metrou sunt la 7 minute de mers pe jos de noi, ideale atunci când nu ai chef să stai blocat în trafic. Din propria experiență, un drum Tunari – Metrou Pipera poate să dureze minim 25 minute în afara orelor de vârf (15 cu mașina personală) și maxim 50 minute în orele de vârf. Însă sentimentul pe care ți-l oferă viața la casă, pe terasă sau în propria curte este atât de reconfortant.

Am păstrat pentru final cea mai frecventă întrebare primită: Cum este să trăiești în preajma aeroportului? Ei bine, în partea unde suntem noi (șoseaua ce leagă Tunari de Otopeni) este ok, în sensul că avioanele se aud doar la decolarea dinspre pistă 1 folosită în general mai mult pentru aterizări și doar dacă ești afară sau ai geamul deschis. Înainte să ne mutăm am auzit/citit multe opinii, în mare parte care ne-au speriat însă este clar că fiecare experiență este personală și contează foarte mult pe ce direcție față de aeroport te afli. Înțeleg că mai multe nemulțumiri sunt ale locuitorilor din Otopeni și Dimieni aflați la capetele pistelor.