A 7-a ediție Electric Castle s-a întâmplat între 17 și 21 iulie la faimosul castel Banffy din Bonțida și i-a avut ca headlineri pe Thirty Seconds to Mars , Limp Bizkit, Florance + The Machine, Sigma și Bring Me The Horizon.
Din toate punctele de vedere a fost o ediție reușită însă mi -am propus să scriu acest articol nu doar ca să laud ci și să critic (constructiv, sper) acest festival ce va avea întotdeauna un loc aparte în inima mea .
Așa că fără alte comentarii voi începe cu lucrurile mai puțin plăcute < sau cum spunem noi corporatiștii, punctele slabe> :
1. Line-up-ul discutabil – aici mă refer exclusiv la faptul că zona electro-house mi se pare că a fost destul de ignorată în acest an . Electricul își propune în fiecare an să meargă pe diversitate, nu neapărat pe nume mari (în comparație cu Untold), însă anul acesta am avut destul de multe momente în care după show-urile de la main stage, să nu știm unde să mergem – aici a intervenit scena ascunsă Hideout care a fost și anul acesta o surpriză frumoasă – un loc unde m-am simțit ca la un eveniment de socializare din București . Recunosc totuși că Thirty Seconds To Mars au fost cei care m-au convins și anul acesta să cumpăr bilet și nu am nici un regret vis -a-vis de asta . De departe unul dintre cele mai tari show- uri de la castel. Apropo, pentru cei ce nu știau , solistul Jared Leto a câștigat un Premiu Oscar, un Glob de Aur și un premiu Screen Actors Guild (SAG Awards) pentru Cel mai bun actor în rol secundar în filmul Dallas Buyers Club (2013). Totodată și Florance a făcut un show pe care cu greu o să mi-l pot desprinde din amintire și pentru mine a fost cea mai frumoasă surpriză de anul acesta. Show-ul Limp Bizikit nu a fost unul la înălțime și da, s-a auzit foarte prost chiar și din față (am auzit zvonuri cum că nu ar fi fost la sound-check ceea ce s-a întors evident, împotriva lor la ora concertului).
2. Prețurile nejustificate – și aici mă refer strict la băuturile alcoolice, pentru că pe partea de mâncare există alternative pentru toate buzunarele datorită magazinului Lidl din festival. Prețul unui cocktail a ajuns anul acesta la 20 de lei și cu toții știm cum se servesc 3/4 gheață și 1/4 suc , deci ai nevoie de cel puțin 100 lei pentru a-ți lua avant înainte de vreun concert. Berea la 0,33 din nou, din punctul meu de vedere, nu are ce caută la un festival, cu atât mai mult cu cât prețul ajunge să fie același cu o bere la 0.5.
3. Apa – În festival, prețul unei ape la 0,5 era de 6 lei, însă aveai oricând opțiunea de a cumpără din Lidl cu 0.79 lei o sticlă de apă – ce-i drept la temperatura camerei (aproximativ 10 lei pentru 12 sticle…not bad but still, festivalurile mari oferă deja de ani buni apă potabilă gratis)
4. Cozile – Deși am văzut o îmbunătățire și anul acesta a modului în care au fost plasate și organizate barurile, food court-urile și toaletele, cred că de fapt problema cozilor a fost mai degrabă numărul mare de participanți decât probleme concrete de organizare . Ce aș schimbă eu? Un număr mai mare de toalete pentru doamne decât cele pentru domni pentru că, să fim serioși, la noi durează mult mai puțin și de cele mai multe ori se lasă cu mega caterincă la coadă .
5. Transportul din Cluj spre festival – am auzit multe înjurături și o groază de oameni nemulțumiți de faptul că nu au ajuns la timp , au stat la cozi și au ratat diferite concerte. Personal, am văzut mesaje și notificări din ora în ora ale organizatorilor cu privire la orele de vârf, orarul autobuzelor și cum să ajungi la cea de-a 2 intrare în festival, situată în zona corturilor. Evident că românul este prea fudul să bage la cap și vrea să plece ultimul de acasă și să ajungă primul la concert, tocmai de aceea nu i-aș învinovăți pe organizatori, însă cred că ar putea încerca mai mult anul viitor ca, împreună cu autoritățile locale, să găsească mai multe soluții de acces pentru că drumul până în Bonțida și prin Bonțida este clar că nu mai face față .
Despre punctele tari aș putea vorbi probabil până mâine pentru că organizatorii arată că învață de la o ediție la alta , festivalul crește și devine din ce în ce mai bine organizat . Dar hai să vedem concret:
1.Oamenii – cred că oamenii reprezintă cel mai mare avantaj al acestui festival și aici mă refer la un public select, educat, care nu vine să epateze ci să se simtă bine și să creeze un ideal de Românie așa cum ne-o dorim cu toții. Iar aici am să -l citez pe Dragoș Bucur care într-una din întâlnirile EC Talks definea festivalul că fiind exact așa: o lume în care toată lumea este bine intenționată, toată lumea zâmbește, toată lumea e prietenă cu toată lumea, o lume a bunul simț în care nu îți este frică să lași un ghiozdan într-un colț și să te întorci după 20 de minute, convins fiind că îl vei găsi tot acolo (cei care mă cunoașteți îndeaproape , îmi cunoașteți și povestea cu ghizdanul plin cu aparatură foto dispărut și recuperat după câteva zile, fără să lipsească nimic din el).
2. Prezența Lidl – nu știu dacă ei îl numesc așa însă eu l-aș numi partener strategic, având în vedere că o parte importantă a acestui festival este realizată de și cu sprijinul Lidl. Iar avantajul principal pe care îl reprezintă această colaborare este faptul că oferă o alternativă low-budget celor ce trec pragul festivalului – atât din punct de vedere al alimentelor, băuturilor răcoritoare dar și pentru produsele de îngrijire , și chiar îmbrăcăminte (tricouri 15 lei, pantaloni 45 lei, pelerine, cizme etc) – suntem la un festival unde multă lume decide să rămână în camping iar necesitățile apar când nici nu te aștepți.
3. Tot mai multe zone acoperite – de la an la an, în ultimii 3 ani, ploaia și-a făcut simțită prezent tot mai puțin , însă Electricul pare din ce în ce mai pregătit să întâmpine ploile torențiale ce acum 4 ani m-au făcut să plec chiar înainte de concertul Bastille (long story short, a plouat vreo 2 zile torențial și a reușit să ne alunge până și ultima fărâmă de entuziasm). Mai exact, 7 scene din 10 au fost acoperite sau cel puțin parțial acoperite, toate cele 3 food court- uri acoperite + multe alte locuri de relaxare și activări de branduri, și ele acoperite. Anul acesta, în lipsa ploii, s-au dovedit a fi folositoare și pentru caniculă de pe timpul zilei.
4. Extinderea campingului – puțini știu faptul că există 2 zone de camping – Regular camping (anul acesta exclusiv pentru corturi) și Quiet Camping, zona ce anul acesta a fost extinsă cu foarte multe spații de cazare, care mai de care mai interesante și pentru toate buzunarele , însă ce mi s-a părut cel mai fain a fost faptul că au amenajat atât un bar unde dimineața puteai să savurezi o cafea alături de produsele de patiserie specifice Lidl, dar și o zona de lounge cu hamace și mobilier exterior unde se putea face chiar și foc de tabăra. Aici am ales și noi să “locuim” în cele 4 zile și pot spune cu mâna pe inima că a fost cea mai bună opțiune. Desigur, zona de duș uri a fost extinsă și ea iar toaletele erau curățate și igienizate non-stop. Practic nu ne-a lipsit nimic.
5. Grijă pentru mediu – peste tot în festival au fost amenajate recipiente de colectare selectivă a deșeurilor compostabile separat de cele reciclabile (aproximativ 60 de recipiente). Pe timpul zilei, în zona de Activities au existat ateliere în care puteai asista la procesul de transformare a plasticului reciclat în alte obiecte (brelocuri, coșulețe din plastic etc.). Mai mult decât atât, în căsuța din camping ne-au așteptat cadouri de la organizatori: farfurii și tacâmuri compostabile și periuțe de dinți din bambus.
6. Traducătorii pentru persoane cu deficiențe de auz – din nou, un lucru puțin cunoscut și mediatizat a fost inițiativa de a aduce pe scenă traducători pentru persoanele cu probleme de auz. Aceștia au fost prezenți la toate concertele live, pe scenă alături de artiști și au transmis publicului reacții, emoții și ritm. Mulți dintre cei prezenți au simțit pentru prima oară ce înseamnă să participi la un astfel de eveniment live.
Un gând de final ar fi că Electric Castle nu este un festival despre care să vorbești dacă nu ai fost măcar odată la castel și care va reuși în fiecare an să aibă un public frumos și civilizat, însă și acest public trebuie hrănit cu anumite stimulente cum ar fi un line-up competitiv, niște prețuri decente și nu în ultimul rând, cu același sentiment de siguranță pe care îl oferă în momentul de față .
Acestea fiind zise, vă las ma jos li cu video-ul aferent experienței de anul acesta la EC și cu siguranță ne vedem anul viitor.
