În jurul meu sunt din ce în ce mai puțini tineri cu vârsta apropiată de 30 de ani care să nu fi auzit anul acesta de petrecerea care face furori în București, și mai nou și la festivalurile mari precum Neversea sau Untold. Conceptul Nostalgia a devenit o adevarată mașină a timpului care te proiectează undeva în anii 2000 când erau la modă bairam-urile de cartier, practic acele adunări de prieteni cu un casetofon unde fiecare venea cu o casetă preferată, se puneau bani la băutură și se dansa până dimineață.
Undeva în anii 2000, cei care acum reprezintă clasa muncitoare, activă și responsabilă, erau pe băncile școlilor generale sau a liceelor, trăind într-o societate în schimbare și care începea să prindă gustul vieții occidentale.
Și nu ai cum să uiți primele contacte cu jocurile video (Chip, Nintendo sau Tetris), gustul băuturilor carbogazoase importate (Coca–Cola, Fanta, Pepsi) sau al ciocolatei ce devenea și mai savuroasă odată cu îmbinarea diverselor arome (Africana cu Alune).
Astăzi, această generație a devenit una plină de responsabilități și care rar găsește un moment de respiro într-o societate aflată într-o continuă goană contra timp.
În decembrie 2017, băieții de la Interbelic Cocktail Bar ce stau astăzi în spatele acestui concept, au testat publicul în cadrul petrecerii de Revelion, lucru ce s-a dovedit un succes urmând apoi o serie de evenimente periodice atât indoor cât și outdoor ce au luat prin suprindere publicul nu doar prin muzică specifică acelor ani ci și prin diverse elemente din acea vreme, lucru ce le-a asigurat succesul și a atras după sine o mulțime de: “Bă, mai ții minte asta?” Evident, au apărut multe așa-zise “replici” ale acestui concept însă nimic nu a reușit să adune laolaltă un număr atât de mare de nostalgici. În vara acestui an, petrecerea a trecut la un nou nivel, fiind parte din poveștile Untold și Neversea unde a ținut oamenii în picioare până spre răsărit. Acestea au fost practic momentele în care Nostalgia a depășit granițele Bucureștiului.
În noiembrie, a avut loc la Romexpo cel mai mare eveniment: “La Televizor“. În cele 3 zile, 30.000 de oameni au dansat și s-au distrat timp de 28 de ore pe muzică adolescenței lor și mai mult decât atât, au avut ocazia să vadă pe scenă 12 trupe care s-au reunit pentru acest eveniment: Valahia, Class, Sweet Kiss, N&D, L.A. și chiar Andre.
Pariul meu pentru anul viitor este că Nostalgia va fi din ce în ce mai prezentă și în alte orașe din țară, poate Brașov, Timișoara sau Iași, asta mai ales pentru că deja lumea a început să vina la București special pentru acest eveniment. Cred că nu greșesc dacă spun că în momentul de față această petrecere ține locul unui mare festival de care duce lipsă capitala.
În contextul socio-politic destul de agitat și nesigur în care ne aflăm astăzi în România, un astfel de eveniment vine să creeze și să transmită emoție. Iar noi, publicul Nostalgia, avem din ce în ce mai mult nevoie de asta: de a simți emoție. Emoția anilor de școală, emoția primei iubiri, emoția primei petreceri fără părinți … emoție … emoție.
Pe 31 Decembrie la Romexpo are loc o nouă petrecere iar biletele se epuizează rapid, ceea ce nu înseamnă decât un lucru: România vrea emoție. România vrea nostalgie.
