Drumul către independența energetică
Încă de la început cănd am pornit toată nebunia asta cu mutatul la casă am avut un vis destul de îndrăzneț la acea vreme: acela de a deveni la un moment dat independent din punct de vedere energetic. Pentru a nu fi acuzat de clickbait, acest lucru nu s-a întâmplat încă, însă am pus în mișcare acest plan și astăzi am atins o bornă importantă despre care vreau să detaliez aici.
Totul a început în octombrie 2024, deci aproape acum un an jumate când am reușit să depun dosarul în programul AFM – Casa Verde. Dacă ați urmărit subiectul, știți deja că totul s-a desfășurat extrem de rapid, fondurile fiind epuizante în mai puțin de 2 minute în toate regiunile Nu a făcut excepție nici regiunea Bucuresti-Ilfov unde fondurile s-au epuizat în 1 min și 15 sec. Eu am reușit să depun dosarul în 1 min și 5 sec și deși mulți au folosit tot felul de scripturi și automatizări, eu am reușit fără nici o astfel de unealtă ci mi-am organizat documentele și am exersat în sesiunile anterioare, sesiunea pentru București – Ilfov, fiind ultima.
Așadar am intrat la fiecare sesiune și m-am cronometrat în timp ce introduceam datele, evident fără să transmit dosarul.
După ce am primit confirmarea depunerii cu succes, a urmat perioada de research în care am căutat instalatori serios și oferte competitive.
În luna decembrie s-a publicat lista cu instalatorii aprobați iar în luna martie, după ce s-a publicat oficial lista cu dosarele aprobate am putut să aleg instalatorul în sistem. Așadar, la început de aprilie am semnat cu un instalator ce a venit cu o ofertă bună de sistem Sungrow, cu invertor de 8 kwh, panouri de 10 kwh și stocare tot de 10kwh. Îmi doream acest sistem pentru că citisem că este unul dintre cele mai reliable de pe piață, iar oferta mi s-a părut una foarte bună. Orientarea acoperișului este pe est deci aveam nevoie de o putere un pic mai mare a panourilor decât puterea invertorului pentru a avea o eficiență mai bună atunci când soarele se duce dinspre sud spre vest.
După ce am semnat cu instalatorul, a urmat o lungă perioadă de așteptare, în care mi se tot promiteau termene de instalare ce nu erau respectate iar peste această incertitudine au început să apară și zvonuri despre probleme cu stocurile de echipamente Sungrow în toată Europa. În tot acest timp, interacțiunea cu instalatorul devenea tot mai greoaie iar incertitudinea se adâncea astfel încât am hotărât să schimb instalatorul. Aveam dreptul la o singură schimbare așa că a trebuit să mă asigur că nu voi da greș.
Am găsit o ofertă similară la un alt instalator cu renume destul de bun așa că nu am mai stat pe gânduri și la început de iulie am transferat dosarul. Încă de la început acesta mi-a comunicat că sunt probleme reale cu stocurile de baterii Sungrow dar că pot opta pentru baterii marca Leapton, 100% compatibile cu sistemul Sungrow, fiind tot high–voltage.
Acest instalator promitea și că voi fi facturat cu TVA de 9% deoarece, colac peste pupăză, în tot acest timp guvernul Bolojan adopta primul pachet de măsuri fiscale ce ridica TVA-ul la 21% inclusiv la panourile fotovoltaice. Eu deja semnasem şi achitasem partea mea de 8.000 de lei și trebuie să recunosc că s-au ținut de cuvânt. Cu ce nu s-au ținut de cuvânt a fost termenul de instalare de 60 de zile. Însă au livrat pe rând panourile în septembrie și invertorul și bateriile în octombrie.
În mod normal te-ai fi așteptat ca aici să se încheie povestea, însă adevărul e că problemele abia acum începeau. După punerea în funcțiune a panourilor, pasionat de cifre cum sunt, am început să monitorizez producția și consumul și am constatat că, în mod ciudat, consumam mai mult ca înainte deși aveam și ceva producție chiar dacă cerul era preponderent înorat şi ploua foarte des. Am anunțat instalatorul care a venit, a verificat și a spus ca cel mai probabil sunt niște dezechilibre cauzate de faptul că eu aveam un branșament trifazat (tras pentru priza de la mașină), dar în casă aveam trasă o singură fază. Am reconfirmat şi cǎ exportul este restricționat pânǎ la semnarea contractului de prosumator. M-am mobilizat şi am legat și celelalte 2 faze în panou, însă problema persista.
Apropo de panou, în tot acest timp în care am așteptat instalarea sistemului fotovoltaic, am upgradat și panoul din casă pentru a fi mai protejat în cazuri extreme. Am pus releu de monitorizare a fazelor, contactor, RCCB-uri și RCBO-uri dar și diferențiale toate circuitele.
Pentru că aveam în continuare un consum mai mare, am anunțat și distribuitorul pentru că începusem să suspectez de lucruri necurate contoarul trifazic. Distribuitorul însă mi-a spus că din punctul lor de vedere totul este în regulă și contoarul funcționeazǎ ok, deşi mi-a dat de gândit încǎ de când a fost instalat pentru cǎ arǎta foarte învechit şi nici mǎcar nu avea poziția 2.8.0 – cea care înregistreazǎ inserția în rețea. Abia după ce dosarul de prosumator a fost aprobat, a fost schimbat și contoarul trifazic cu unul smart și capabil să înregistreze separat injecția în rețea, consumul a început să scadă și să arate cum ar trebui. Dar problemele nu s-au oprit aici.
În tot acest timp, soarele nu prea apărea pe cer decât foare rar și nesemnificativ. Însă în prima zi cu adevărat cu soare, curentul în casă a început să pice. Și începuse să pice atât de des încât trebuia să declupezez complet alimentarea de la rețea și să stăm off-grid câteva ore, până apunea soarele. Inițial am dat vina pe rețeaua slabă de pe stradă care nu ar face față având în vedere cât de mulți prosumatori suntem. Însă nu toată lumea avea această problemă așa că am început, din nou, să investighez.
Dupa multe săptămâni de cercetări și discuții cu diverși electricieni, am ajuns la concluzia că de vină era releul de monitorizare a fazelor (ETI-HRN100) care, fie era prea sensibil, fie avea un defect. Așa că după dezactivarea rând pe rând a unor parametrii, am reușit să descopăr cauza acestor tăieri și scap de această problemă.
Nu definitiv, pentru că rețeaua stradală este în continuare slabă și dezechilibrată iar în momentele cu maxim de producție tensiunea sare de 250 V – dar măcar asta se întâmplă mult mai rar. Pentru a elimina definitiv această problemă aș fi putut opri exportul însă între timp am montat și o stație de încărcare monofazică de la Lektri.co. (despre care am scris aici) stație care, cu ajutorul unui modulator Shelly, știe să depisteze atunci când este multă energie produsă și gata pentru export și să o redirecționeze către mașină în loc să o dea în rețea. Așadar momentan limitez exportul doar atunci când nu sunt acasă.
Fast forward în Martie 2026 și astăzi pot spune ca întreg sistemul funcționează așa cum ar trebui: soarele răsare, începe producția și se asigură consumul casei și încărcarea bateriei, iar după încărcarea bateriei începe încărcarea mașinii. Odatǎ ce soarele apune, consumul casei este asigurat din baterie până spre a 2- zi dimineață când reîncepe producția. Practic, în aceste câteva zile de soare de la început de martie, consumul din rețea este de max. 1-2 kwh / zi în intervalul dintre descǎrcarea bateriei şi începerea producției. Producția este în medie de 30 kwh/zi, cu un maxim de 5,6 kwh în peak. Casa consumă 8-10 kwh iar restul se duc în mașină și/sau rețea.
În viziunea mea, umǎtorii paşi ar fi creşterea capacitǎții de stocare probabil cu înca 10 kwh iar pe termen mediu instalarea unei pompe aer-apă. Dar cum aceasta din urmă este o investiție care depășește 12-15.000 de euro, o voi mai amâna puțin în favoarea achitării de rate în avans la creditul ipotecar. Între timp, în funcție de cum va arata producția și consumul la vară, poate voi schimba stația de încărcare cu una trifazică deși mi-e greu să cred că voi avea un surplus atât de mare încât să justifice această investiție. Cum spuneam, vara aceasta va fi una de test și concluzii.
