Fuse și se duse și ce-a dea XII-a ediție Electric Castle și pentru mine cel mai mare highlight a fost că am ajuns acolo. După absența de anul trecut, aveam nevoie de o reîncărcare spirituală cum fac de fiecare dată când ajung acolo.
După un drum extrem de lung, cu blocaje pe Valea Prahovei dar și la intrarea în festival (am făcut cam o ora de la drumul principal pana la parcare dar nah, era vineri), am reușit sa ne luăm în primire căsuța din EC Village și am pornit spre festival unde am mai prins un pic din concertul Irinei Rimes. După Irina a urmat headlinerul Teddy Swims, care cu hiturile sale a făcut ca tot castelul sa cânte alături de el. Show-ul a fost unul drăguț, nu spectaculos însă așa cum ar fi trebuit să fie.
După Teddy au urcat pe scena cei de la Twenty One Pilots, care au avut unul dintre cele mai tari show-uri, cel puțin așa susțin cei care au fost prezenți. Eu am prins prea puțin din concert, pentru că, ce sa vezi, mai trebuie sa și mănânci, să mai și bei, iar când este aglomerat, toate activitățile astea durează. Dar sunt mulțumit că am prins show-ul lor din 2022, iar momentul lor în colaborare nu Netflix m-a convins să mă uit la serialul Stranger Things. Dar seara a continuat spectaculos la Booha cu 2 DJ ce perfomează la main stage-ul de la Tomorrowland: Anna și Kolsch.
Pe la 5 ne-am retras la cazare în speranța ca ne vom odihni după lungul drum și oboseala primei seri, insa somnul ne-a fost intrerupt la 7:30 de cei de la Nothing But Thieves care s-au gândit sa își înceapă la acea ora repetițiile.
Așadar, treziți pe ritmuri de rock alternativ, după mult așteptata cafea de la lac, ziua de sâmbătă s-a învârtit în jurul numerelor de stand-up din camping, unde Cristi Popesco și Sorin Parcalab ne-au făcut să radem cu pofta. La Ping Pong stage l-am prins pe DJ Undoo pentru o rundă de hip hop beats cu scratch-uri live direct pe platane. În timp ce ne gândeam sa ne odihnim un pic, pe mainstage-ul EC urcau Romeo Fantastik și Prințesa de Aur în cadrul proiectului Taraphonics, ce își dorește sa îmbine muzica lăutărească cu muzica pop. În realitate cred ca organizatorii au vrut sa ii mulțumească pe și locuitorii din Bontida, care deși au intrare gratuita în festival, nu prea au ce sa asculte acolo așa ca acest moment cred eu, a fost special pentru ei.
Seara a început cu cei de la The Motans, urmat apoi de LP, pe care nu am prins-o decât puțin din aceleași motive ca și cu o seara înainte. I-am prins insa pe Chase & Status care ne‐au rupt picioarele pe Badadan, iar seara s-a încheiat apoteotic la cubul Glo cu Maz și apoi la Booha cu duo-ul Deep Dish ( Sharam și Dubfire), cunoscuți în urma cu mai bine de 10 ani pentru hiturile „We gonna feel it” și „Say Hello„.
Duminică am explorat puțin mai mult festivalul, astfel că după cafea și mic dejun, am ajuns la o rundă de Reiki în Wellbeing Forest, apoi ne-am încălzit cu o partidă de ping pong și o pasă, mai ales ca seara aveam sa vedem finala World Cup.
După prânz am mai tras o rundă de râsete cu Adelina Toma, Mirel Popinciuc și Teo la scena din camping iar apoi Robin and the Backstabbers au umplut până la refuz Hangarul. La main stage, Vița de Vie ne-au electrizat puțin, mai ales că anul acesta aniversează 30 ani.
Pe scena a urcat apoi Keanu Reeves cu a sa trupă Dogstar. O trupa interesantă, ce suna un pic a Snow Patrol, un indie rock așa. Seara am încheiat-o la Hangar cu finala dintre Spania și Argentina. Locația a fost arhiplină așa ca atmosfera a fost pe măsură. In acelasi timp, la main stage cantau The Cure, insa pe care nu i-am prins, evident.
Desi in fiecare an aștept cu interes line-up-ul, anul acest cred ca am înțeles mai bine ca niciodată că nu contează numele mari, atâta timp cat ajungi acolo si cu cine sa petreci momente de neuitat. Cazarea in camping a fost ca în fiecare an, o idee buna, insa vine la pachet cu cozile de la dușuri si cu gălăgia care te lasă sa te odihnești prea puțin. Insa merita sa tragi un pic de tine câteva zile pentru ca eu personal mă încarc de energie de fiecare dată când intru în festival. Alături de noi in camping am văzut și multe persoane publice, de la artiști la prezentatori tv.
În festival lucrurile nu s-au schimbat atat de mult in doi ani, poate doar rata gonflabila introdusa anul trecut. Scena Radio care a devenit Scena Ping Pong. Dar am mai observat si ca anul acest au lipsit cu desavarsire live act-urile Hip Hop, scena Dance Garden dar si concerte de muzica trap. Overall, ultimelor doua nu le-am simțit lipsa, însă un concert hip hop parca ar merge la anul. Pentru ca da, ne vedem si la anul la Castel. Bontida Forever!
